mereu te priveşte, îţi surâde.
Chiar dacă valuri
peste timp trecură,
Priveşte-i zâmbetul poznaş.
Întoarce-te, găseşte-i calea,
deschide-ţi inima, ascultă-i şoapta
cea tainic spusă,
Lumina caldă - candelă vie
ce n-o va stinge niciun vârtej.
Acest refugiu să-ţi fie locul
în care tu vei reveni,
când gânduri negre,
când supărări şi deznădejdea
pe firul vieţii te vor lovi.
Doar el va şti cum să-ţi arate
că viaţa darul mult dorit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu