Pe drumul Împlinirii

Fiecare dintre noi ne întrebăm cum putem ajunge la Împlinire.Aici definim adăugate laolaltă iubirea,fericirea,determinarea noastră ca oameni şi căutarea scopului nostru în această viaţă.Împlinirea este anticamera fericirii.Nimeni nu poate fi cu adevărat fericit,dar se poate simţi împlinit.Prin ceea ce a reuşit să facă în viaţă,prin tot ce ne face să vibrăm în noi înşine.Lumina sufletelor noastre răzbate ca o eternitate a propriei fiinţe şi atunci,ştim încetul cu încetul câtă forţă putem emana prin noi înşine,pentru noi înşine şi către ceilalţi.Împlinirea este de fapt existenţa noastră.Ce facem de-a lungul anilor,ne confirmă căutări continue,pe drumuri alese în mod repetat ca să ştim să iubim,ca să ştim cum putem fi iubiţi,ca să ştim tot ce ne-a lăsat ca datorie un Creator valabil universal în orice lume,în orice civilizaţie.De la primii ani ai vieţii căutăm împlinire.Aflăm cum e Dragostea,mai apoi aflăm cum putem avea o familie fericită,şi înainte de timpurile care vin,după ce trec multe anotimpuri peste viaţa noastră,regăsim în CINEVA,sau prin CEVA ceea ce nu am descoperit NICIUNDE.Acela este ADEVĂRUL.Învăţăm unii de la alţii că de fapt mai avem multe de învăţat.Învăţăm unii de la alţii că de fapt mai avem mult de iubit.Învăţăm unii de la alţii cum să fim LIBERI,prin noi înşine şi prin gândurile noastre care tind către reuşita existenţei.Atunci,visele nu ni se mai par iluzii,voinţa noastră de a duce la bun sfârşit ceea ce ne-am dorim dintotdeauna şi abia acum am aflat,este răsplătită de ceea ce emană din noi.Dar ce suntem noi?
Un mic univers de unde energia pleacă spre lumi neştiute dar dorite.Forţa noastră se extinde ca un bulgăre imens al căutării.Şi atunci,descoperim altfel concepte aparent banale,dar atât de importante ca să reuşim să cunoaştem propriile noastre revelaţii.
Descoperim energia care vibrează prin cuvinte.Prin iubire.Prin sărut,prin atingere,prin gânduri şi mai ales prin inima noastră.Toate acestea se întâmplă în acest moment în care scriu oriunde în această lume.O mamă îşi doreşte copiii fericiţi,chiar în secunda asta.Cineva doreşte să fie iubit,de altcineva,chiar în secunda asta.Undeva,tot în această clipă,doi îndrăgostiţi,tineri sau în revelaţia celei de a doua tinereţi,se îmbrăţişează şi îşi vorbesc din priviri:"Bine ai venit în viaţa mea!".
Împlinirea.Ce cuvânt înălţător şi cât de simplu putem să ni-l însuşim prin propriile noastre aspiraţii.Dorim ceva în viaţă.Toate dorinţele noastre nu sunt nimic altceva decât o prefaţă a ceea ce vom dori mai departe.Dorim surâs,dorim zâmbet,dorim suflet pentru suflet,dorim succes material şi spiritual.Dar câte nu dorim...Aşa că mă opresc,deocamdată,încercând cumva să vă spun că ÎMPLINIREA EXISTĂ ÎNCĂ DE LA ÎNCEPUT.Simplu fapt că ne dorim ceva nobil,frumos,pentru noi şi pentru cei dragi,este un pas mărunt,dar suficient ca să putem afirma zâmbind fericiţi că deja am făcut cunoştinţă cu Împlinirea!Astăzi,pentru fiecare dintre noi,măcar o clipă,poate că timpul s-a oprit în loc,ca să ne ajute să ne regăsim împreună PE DRUMUL ÎMPLINIRII!